Forum HotHatches Information

[Nicky]

Se pare ca noul proiect realizat de Ministerul Transporturilor va fi aprobat de Parlament in maximum 2 saptamani. Conform viitorului Cod Rutier, autoturismele sunt obligate sa fie dotate cu anvelope de iarna intre 1 noiembrie si 31 martie.

Modificarea legislativa se adauga la Ordonanta de Urgenta 195/2002, care are ca scop reglementarea circulatiei pe drumurile publice si se refera la amenzile pe care soferii le pot primi. "Dupa punctul 28 al alineatului (1) al articolului 102 se introduce un nou punct, punctul 28 indice 1, cu urmatorul cuprins: "28 indice 1. conducerea autovehiculului pe drumurile publice in perioada 1 noiembrie-31 martie, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului cu o masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone fara ca acesta sa fie dotat pe axa/axele de tractiune cu anvelope de iarna".

Amenzile pentru lipsa anvelopelor de iarna in perioada mentionata in lege se incadreaza in clasa IV de sanctiuni, asadar un sofer poate lua o amenda intre 540 si 1200 de lei, dar in cazuri grave, poate ajunge si la 4000 de lei.

Cauciucurile de vara nu fac fata in sezonul rece, deoarece acestea se contracta puternic la frig, in timp ce cauciucurile speciale de iarna raman suficient de moi pentru a nu derapa pe carosabilul rece. De aceea, la iarna absolut toti conducatorii auto vor fi obligati sa-si echipeze masinile cu cauciucuri de sezon, lanturi speciale si materiale antiderapante. In caz contrar, risti sa platesti amenzi usturatoare si chiar sa fii exclus din trafic, potrivit modificarilor aduse Codului Rutier. Daca masina derapeaza, blocheaza circulatia si necesita tractare vei plati, in afara de penalitati pentru incurcarea circulatiei, si taxe foarte mari pentru tractarea de urgenta. Autoritatile spera ca in acest fel va scadea simtitor numarul accidentelor rutiere in sezonul rece si vor fi evitate ambuteiajele in trafic. Noile prevederi ale Codului Rutier sunt introduse intr-un proiect legislativ de catre parlamentarii din Comisia de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor.

Ceva pareri?

Un bun prieten a spus ca el crede ca numarul accidentelor grave va creste odata cu adoptarea legii, iar cel al accidentelor usoare va scadea si tind sa ii dau dreptate.

[daimyo]

Vad ca amicul Nicky ma citeaza mai des decat cred so pe-aici...
Oricum, daca tot a deschis vorba, m-am gandit sa postez tot articolul care a iesit azi, din gandurile mele de aseara. Sper sa nu va plictisesc prea mult.
Ziceti si voi ce parere aveti:



Obligativitatea folosirii pneurilor de iarna la autoturisme va duce la marirea numarului de decese pe sosele

De Norin Pausan

In forma actuala, cel putin in formularile poate insuficient de complete pe care le-am vazut pana acum, legea pare a fi o mare prostie. Nimic nou, de altfel.
Desi porneste de la o premiza corecta.

Va marturisesc ca, dupa ce am analizat putin mai atent unele date, am ajuns la concluzia inspaimantatoare pentru mine ca aplicarea legii in forma actuala va duce la marirea numarului de accidente de circulatie foarte grave sau chiar mortale pe soselele Romaniei.
Pare paradoxal, la prima vedere, dar la o analiza mai atenta, s-ar putea sa cadem cu totii de acord asupra acestei afirmatii.

Prima contradictie care mi-a sarit in ochi a fost ca textul vorbeste despre obligativitatea de a echipa autoturismul, intre 1 nov. - 31 martie cu pneuri de iarna, fara sa vorbeasca de obligativitatea de a folosi pneuri de vara in restul anului. Vorbim deci de 5 luni acoperite, teoretic, de reglementari corecte, si de 7 luni neacoperite, in care alegerea pneurilor este lasata exclusiv la latitudinea soferului. Urmarile - alegerile - vor fi usor de anticipat, in ceea ce priveste soferul de Romania: lipsa mijloacelor materiale, lipsa cunostintelor de baza in privinta dinamicii unui autovehicul sau, pur si simplu, comoditatea, vor face ca majoritatea soferilor care au montate pneuri de iarna in perioada obligatorie prin lege sa nu le schimbe cu unele de vara, potrivite noului sezon. Pentru ca nimic nu-I obliga la acest lucru.

A doua chestiune se refera la specificul circulatiei rutiere pe timp de iarna fata de celelalte anotimpuri. Circulatie care se desfasoara in parametri diferiti iarna, mai ales in cazul caderilor masive de zapada, cand este mult ingreunata (cauzele nu le discut acum, le stim cu totii) dar care, statistic, este mult mai sigura in ce priveste numarul de accidente mortale decat circulatia de vara. Iarna creste enorm numarul tamponarilor usoare, dar scade brusc numarul accidentelor grave. Statistic, ianuarie si februarie sunt lunile cu cele mai putine accidente mortale de circulatie, aflandu-se la 50-60-70% fata de oricare dintre celelalte luni ale anului. In anii cu ierni foarte grele, procentul este mult mai mic. E o situatie intalnita peste tot in lume, in toate statisticile, indiferent de infrastructura, si e clar de ce: viteza de deplasare si implicit viteza la impact sunt mult mai mici iarna si mult mai mari vara sau toamna, cand se petrec majoritatea accidentelor grave de circulatie.

A treia chestiune se refera la situatia temperaturilor si precipitatiilor pentru aceste 5 luni. Aseara am studiat putin niste grafice in legatura cu asta si am vazut ca in cel putin o treime din timp, temperaturile nu justificau utilizarea anvelopelor de iarna. In ce priveste precipitatiile, a fost seceta in mai mult de trei sferturi din timp, iar in rest, ponderea ploaie / ninsoare a fost cam la jumatate. Graficele pe care le-am urmarit se refera la jud. Cluj, intre anii 2004-2008, dar cred ca sunt reprezentative pentru majoritatea judetelor Romaniei. In plus, este mai mult decat evidenta o tendinta de crestere a mediilor de temperatura per ansamblu, simultana cu o scadere a precipitatiilor. Nu are rost sa intram in prea multe amanunte... Concluzia mea este ca guvernantii ne vor obliga ca, in cel putin jumatate din totalul perioadei la care se refera legea, sa circulam cu pneuri neadaptate temperaturilor si precipitatiilor. Si este vorba exact de jumatatea in care viteza de deplasare este mult mai mare. Lipsa nuantarilor in lege, neluarea in calcul a fluctuatiilor vremii cand discutam tocmai despre utilizarea unui obiect construit doar pentru anumite conditii meteorologice mi se pare principala eroare a formularii acestei reglementari. Un pneu de iarna nu este un pneu de noiembrie-decembrie-ianuarie-februarie-martie (daca nu ma insel, asta e o luna de primavara, dar s-ar putea sa stie mai bine guvernantii nostri), ci e un pneu construit pentru conditii de iarna, indiferent in ce luni ale anului ar apare, conditii atmosferice definite clar de producatorii de pneuri. Este vorba clar despre temperatura si precipitatii (de orice tip ar fi acestea) si, uneori, despre suprafata caii de rulare. Nu despre date calendaristice.

A patra chestiune este puterea de cumparare a soferului din Romania. Probabil 50-60% din cei care isi vor achizitiona pneuri de iarna, obligati de noua lege, vor prefera sa plateasca cat mai putin pe ele. Tind sa cred ca, in parte datorita veniturilor populatiei, in parte datorita speculantilor, in parte datorita neconstientizarii riscurilor, acestia se vor indrepta spre optiunea second-hand, si chiar si de acolo, isi vor cumpara cele mai ieftine pneuri gasite. Deci, cele mai proaste si mai periculoase. Concluzia este ca pe strazi se vor gasi brusc un numar imens de masini echipate necorespunzator, cu pneuri uzate pana la sau mai mult decat gradul pana la care mai ofera siguranta. Si care vor merge cu viteza mare, pentru ca nu e zapada pe jos si pentru ca nu cunosc limitarile unui pneu de iarna utilizat in conditii de vara sau "capacitatile" unui pneu uzat la limita, in conditii de ploaie, de exemplu. Accidentele grave de circulatie au loc in mare masura datorita pierderii aderentei. Franarea nu a fost destul de buna, uneori accelerarea nu a fost suficienta sau virajul nu a fost destul de strans, toate astea, desigur, la viteze relativ mari. Aderenta este data de calitatea contactului intre pneu si suprafata de rulare si depinde atat de calitatea pneului, cat si de calitatea solului. Nu vreau sa intru in detalii tehnice, care se pot afla relativ usor pe internet, dar as vrea sa accentuez un simplu fapt: adevarata calitate a unui pneu, indiferent de tip, este data de raspunsul acestuia in situatiile de urgenta. Adica, acele situatii in care este necesara o franare brusca (pentru a nu lovi un pieton de ex.), o accelerare puternica (pentru a “corecta” o depasire prost efectuata) sau pentru a ocoli un obstacol, la viteze mari si foarte mari. Un raspuns lent, intarziat al pneurilor la toate aceste manevre este, in realitate, cauza principala a accidentelor grave de circulatie. Iar acest raspuns nu va fi cel mai bun, in cazul utilizarii pneurilor de iarna pe timpul verii. Iar daca ne gandim ca cel putin un million de masini vor fi echipate in lunile care urmeaza cu acest tip de pneuri si se vor inscrie in trafic, procentul despre care va fi vorba mai jos devine usor de acceptat.

A cincea problema se refera la incapacitatea (foarte probabila) a organelor de control de a verifica starea tehnica, integritatea si functionalitatea pneurilor de iarna instalate pe autoturism. In cazul acestora, pentru ca banda de rulare sa asigure o functionare in parametrii optimi, adancimea canelurilor nu trebuie sa fie mai mica de 6-7 mm. Aceasta incapacitate de a verifica pneurile nu se datoreaza faptului ca un specialist ARR sau chiar un politist nu ar putea introduce o rigla in canelurile pneurilor, ci pentru ca legea nu prevede o adancime minima acceptata a acestora, si nici verificarea lor, caz in care organele de control nu au obligatia de a face aceste verificari. Urmarea logica va fi ca majoritatea soferilor vor supra-utiliza pneurile de iarna (din motive usor de intuit), expunandu-se astfel unor pericole majore in deplasare, pericole de care ei insisi nu vor fi constienti decat dupa producerea unui eveniment nedorit.

Toate argumente de mai sus, expuse succint aici, merita o analiza mai profunda, mai tehnica, efectuata de catre specialisti. Pentru fiecare om cu scaun la cap si cu cunostinte minime despre autoturisme, este clar ca specialistii nu au avut nimic de spus in privinta acestei legi. Cred ca o lege care priveste activitatea cea mai periculoasa pe care majoritatea cetatenilor Romaniei o executa, adica circulatia pe drumurile publice, ar fi meritat putina atentie in plus. Chiar daca scopul principal al acestei reglementari s-ar putea sa fie atins – desi, in opinia mea, efectele vor fi mult sub previziuni -, o lege nu ar trebui sa scape din vedere posibilele urmari colaterale ale aplicarii ei. Mai ales daca aceste urmari duc la pierderea de vieti omenesti.

Deci, ce se va intampla in continuare?
Luand in calcul toate argumentele de mai sus, unele consideratii psihologice asupra tipologiei soferului roman in general, precum si nivelul de educatie rutiera a acestuia, eu cred ca gradul de siguranta in deplasare pe soselele Romaniei se va micsora, evident, printr-o crestere a numarului de accidente grave si de decese pe sosele. Este greu de spus in ce procent, dar este posibil ca acesta sa se situeze in jurul valorilor de 5-10%/in primul an, si 10-15% din urmatorul. Scopul principal al legii, acela de a decongestiona circulatia prin eliminarea blocajelor rutiere, oricum nu va fi atins (daca acesta este scopul principal al legii, si nu un cu totul altul). Pneurile de iarna au si ele limitele lor, si drumurile nu vor fi mai rapid curatate sau pregatite pentru iarna fata de anii trecuti doar datorita faptului ca vom utiliza cu totii pneuri de iarna. Faptul ca autoturismele vor fi echipate cu pneuri de sezon nu este o conditie suficienta pentru un trafic bun. Este posibil sa asistam la o descrestere a numarului tamponarilor usoare, cele in care exista doar pagube materiale, fara victime. Asta insa doar in conditii de iarna grea, pe zapada sau zloata sau in cazul temperaturilor foarte mici. Pierderile de ansamblu in ceea ce priveste siguranta rutiera vor fi insa foarte mari. Poate nu chiar din primele luni de primavara sau vara care urmeaza, pentru ca inca posesorii de autoturisme vor avea puse la pastrare pneurile de vara din acest an. Din anul urmator insa, cred ca diferenta va fi vizibila. Poate prea vizibila: un procent de 10% in plus fata de totalul mortilor pe soselele tarii inseamna aproximativ 650 de decese in plus, intr-un an. Ca sa nu mai vorbim de raniri grave, pierderi materiale ale sectorului privat sau de cheltuielile inerente pentru gestionarea tuturor acestor situatii generate in plus fata de anii trecuti, cu bani de la buget, deci din buzunarul nostru.

Concluziile sunt simple.
Mi-ar fi placut sa am la dispozitie mai multe date, mai multe statistici exacte pe care sa ma pot sprijini in aceasta pseudo-analiza. Aceste date nu exista sau cel putin nu sunt disponibile in acest moment. Concluziile expuse devin astfel, in lipsa datelor, mai degraba intuitive decat bazate pe informatii concrete si reale, astfel ca posibilitatea de a gresi este destul de mare. Si sper sa gresesc, pentru ca perpectiva de a avea dreptate e prea sumbra. Deci acest articol nu se doreste a fi decat un semnal de alarma asupra a ceea ce este posibil sa se intample si un apel la o analiza aprofundata asupra acestui paragraf de lege. Cu toate astea insa, raman la opinia mea:

Acelasi guvern care nu a reusit niciodata cu adevarat, in ultimii 10 ani, sa reduca numarul de accidente rutiere grave petrecute pe soselele patriei – sigur ca reprezentantii acestui guvern ma vor contrazice, si chiar m-ar bucura o polemica pe acest subiect – acum, in sfarsit, face ceva: condamna la moarte sigura cateva sute de romani in plus pe an, romani care, in conditia neadoptarii acestui paragraf, ar mai fi circulat, probabil, mult si bine pe soselele patriei. O lege care analizata, exprimata si aplicata altfel ar fi putut fi benefica se transforma, in actuala formulare, intr-o sentinta capitala. Avansam!
Sa dea Domnul sa n-am dreptate!...